Români verzi…ca frunza de arţar

De la Nistru pân’ la Tisa, tot românu’ plânsu-mi-s-a - aşa spunea poetul, acum o sută şi ceva de ani. O dată cu globalizarea, mondializarea şi toatea fenomenele acestea cu “zarea” la coadă, românul nu mai stă în aceleaşi limite strâmte. În ultima vreme, am cucerit Europa (vezi situaţiile din Franţa, Italia sau Spania), dar de ceva timp cucerisem deja Lumea Nouă.

În L’America lui Tornatore şi-a găsit loc până şi Eliade, în vremea în care nici România, nici India şi nici măcar Europa nu-i mai erau încăpătoare. Dar, de-a lungul vremii, vlăstarul românesc a crescut ca vrejul de fasole din poveste. O mulţime de compatrioţi de-ai noştri au populat zonele mai reci ale Canadei. Mulţi au rămas în Quebec. Şi mai mulţi au tras către comunităţile vorbitoare de limbă engleză. De fapt, sunt atât de mulţi, încât au şi un festival al lor, posturi de radio în limba română şi chiar o uniune a românilor canadieni.

În ultimul secol, canadienii de origine română sau românii care au emigrat în Canada s-au remarcat ca oameni de cultură sau sportivi destul de cunoscuţi. Din ultima clasă face parte un hocheist care nu ştiu dacă îşi poate recunoaşte originile, pentru că a fost educat în spirit canadian. Mama sa este româncă, dar tatăl său este canadian. Probabil că rezonanţa numelui este doar o coincidenţă - Joffrey Lupul - pentru că în regiunea în care s-a născut (Fort Saskatchewan, Alberta) există mulţi indivizi cu acest nume, nu obligatoriu români. Ba una dintre rudele sale este chiar în conducerea echipei Edmonton Oilers (Edmonton este cel mai mare oraş din zonă).

De ce merită menţionat Joffrey înaintea unor pictori ca Traian Vasai sau Octavian Florescu, înaintea unei realizatoare cum este Catherine Pogonat sau înaintea fotomodelului de mare succes Irina Lăzăreanu? Nici nu mai aduc vorba de toţi boxerii care şi-au făcut o viaţă în ţara frunzei de arţar şi nici de ultimii doi primari ai oraşului Roxboro, amândoi români. Joffrey merită menţionat pentru că este o vedetă în devenire. În NHL. Or, nu oricine ajunge foarte cunoscut şi apreciat în liga profesionistă americană de hochei. Are doar 24 de ani şi este la a treia echipă de NHL. A jucat pentru Anaheim Mighty Ducks, pentru care a făcut un sezon excelent, apoi pentru Edmonton Oilers - astfel şi-a împlinit un vis pe care l-a avut din copilărie. În acest sezon, Lupes a plecat iarăşi în SUA, pentru a evolua la Philadelphia Flyers.

Lupul este extremă dreapta. Înalt (1,85 m), puternic, rapid, are un talent instinctiv de a introduce pucul în poartă. Fostul său antrenor de la Mighty Ducks spunea că, de fiecare dată când Lupes şutează spre buturile adverse, portarul trebuie să-şi facă griji cum va scoate pucul din plasă, pentru că Joffrey nu ratează niciodată spaţiul porţii. Lupul poartă (în variantă adaptată) prenumele marelui scriitor Geoffrey Chaucer şi este singurul hocheist din istoria NHL care a înscris 4 goluri într-o singură partidă din play-off. Cele 4 reuşite au ajutat echipa din Anaheim să câştige un meci în care era condusă cu 3-0. Ultimul gol a fost înscris, dramatic, în repriza de prelungiri.

Joffrey Lupul este singurul hocheist din NHL care provine din Fort Saskatchewan şi nu a căştigat Cupa Stanley. El este vecin cu nume celebre din hocheiul canadian, ca Ray Whitney sau Richard Matvichuk.